Prim-vicepreședintele Comisiei Europene s-a declarat preocupat de reformarea legilor justiției în România și ridică semne de întrebare privind procedura care a condus la demiterea procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi.
„Suntem cu toții conștienți că inițiativele decise de autoritățile române, începând din 2017, în privința reformării legilor justiției, a codurilor penale și procedurile referitoare la sistemul judiciar au condus la preocupări (…) atât în România, cât și la nivel internațional”, a declarat Frans Timmermans, comisar UE pentru Reglementări, Relații Interinstituționale, Stat de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale, la dezbaterea organizată pe tema situației din România în Comisia Parlamentului European pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE).
„Mulți români sunt îngrijorați că modificările propuse pentru aceste legi ar putea submina eforturile îndelungate în combaterea corupției și în asigurarea independenței justiției, iar Comisia Europeană împărtășește foarte mult aceste preocupări”, spune Timmermans, care a reținut că amendamentele au fost contestate de multe ori și criticate atât de instituții din România, cât și din străinătate. „Din nefericire, realitatea este că Parlamentul României nu a dat până acum semne că ar vrea să răspundă la avizele și recomandările care au fost emise de organisme precum GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) și Comisia de la Veneția.”
Legile justiției „sunt cruciale pentru capacitatea procurorilor de a investiga și pentru ca judecătorii să poată lua decizii în dosarele de corupție la nivel înalt”, a subliniat prim-vicepreședintele CE. „În același timp, au apărut reclamații privind abuzuri comise de birourile procurorilor și de serviciile de informații. Acestea necesită investigații imparțiale efectuate de autoritățile competente, dar, în primul rând, autoritățile naționale, Parlamentul României și instanțele trebuie să supravegheze activitățile serviciilor de informații.”
„Pentru a putea evalua în totalitate impactul reformelor din domeniul justiției, cerem clarificari suplimentare despre modul în care elementele specifice ale acestor legi ar trebui interpretate”, anunță Timmermans.
În concluzie, independența justiției și capacitatea acesteia de a combate corupția sunt elemente esențiale în evaluarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
„Am observat progrese în trecut, uneori progrese spectaculoase, dar acum există riscul real ca lucrurile să se îndrepte înapoi într-un mod care ar avea efecte negative, nu doar asupra democrației din România, ci și pentru locul pe care România și l-a construit ca stat membru în ultimii ani. Comisia Europeană a cerut în mod repetat autorităților române să regândească modul de acțiune și să construiască un consens larg asupra direcției înainte. Astăzi, vreau să repet acest apel (…)”, a insistat Timmermans. „Aș reitera că reprezentanții Comisiei Europene sunt pregătiți de fiecare dată să coopereze și să ofere susținere României în acest proces.(…) Sper că acest dialog va continua. Dar nu pot ascunde faptul că ultimele evenimente reprezintă o sursă de procupări din ce în ce mai mari.”
„Situația din România s-a deteriorat. Trebuie să fiți siguri că evenuimentele vor fi evaluate în totalitate și vor fi reflectate în raportul MCV. După cum am subliniat în mod repetat, un pas înapoi ar fi O DEZAMĂGIRE MAJORĂpentru numeroșii prieteni ai României, dar, cel mai mult, pentru cetățenii României. Au fost înregistrate progrese, dar încă nu sunt ireversibile. Dimpotrivă, cele mai recente evenimente pun sub semnul întrebării aceste progrese, cu riscul subminării obiectivului nostru comun de a avea în România o situație constant pozitivă.(…) Ar fi o tragediedacă, pe ultimul kilometru al maratonului, ați începe să mergeți înapoi. Asta este ceea ce mă îngrijorează”, a declarat Timmermans, exprimând speranța că dialogul cu autoritățile de la București va produce rezultate pozitive.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans avertizează că nu este prea târziu pentru ca autoritățile române să revină asupra modificărilor legilor justiției și a codurilor penale.
„Cu toții suntem conștienți că inițiativele autorităților române începând cu 20017 în ceea ce privește Codul penal, Codul de procedură penală și în general prevederile din domeniul judiciar au dus la îngrijorări la o serie întreagă de actori atât din România, cât și în Europa și la nivel internațional.(…) Adoptarea fără amendamente a legilor Justiției modificate și a codurilor penale modificate ar afecta sistemul judiciar, inclusiv capacitatea de a combate corupția și alte infracțiuni. Asta e cu atât mai important cu cât s-a obținut atât de mult în lupta împotriva corupției la nivel înalt în România în ultimii ani. Asta ar însemna un regres grav față de evaluarea pozitivă a Comisiei din ianuarie 2017. Însă legile nu au fost încă promulgate. Deci nu este prea târziu pentru ca instituțiile române să dea un pas înapoi„, a declarat Frans Timmermans în timpul dezbaterii din Comisia LIBE despre situația din România.
„Dacă vom ajunge la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsurile necesare, chiar să aducem în fața instanței guvernul român. Facem apel la Guvernul României să readucă pe calea cea bună procesul de reforme. Concret, asta înseamnă să dea curs recomandărilor noastre din raportul MCV din ianuarie 2017, recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO”, a mai spus Timmermans.
Scandalul revocării din funcție a procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi este nominalizat printre elementele care îngrijorează Comisia Europeană..
„În ceea ce privește demiterea șefei DNA și în ceea ce privește numirea procurorului general, decizia finală în cazul demiterii șefei DNA aparține președintelui. CCR l-a obligat în acest caz pe președinte, care inițial s-a opus, să fie de acord cu această demitere. Drept urmare șefa DNA a fost demisă”, a declarat Frans Timmermans, care a lăudat activitatea lui Kovesi.
„Aș vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul dintre motivele principale pentru care raportul din ianuarie 2017 din MCV a fost unul mai degrabă pozitiv. Procedurile robuste pentrui numirea și demiterea procurorilor au făcut întotdeauna parte din recomandările noastre. Întotdeauna am solicitat autorităților române să facă apel la recomandările Comisiei de la Veneția pe acest subiect. Este unul dintre elementele din MCV care nu au fost implementate. Procedura de evaluare lansată de curând în ceea ce privește procurorul general ridică întrebări similare și îngrijorătoare”, a mai spus Timmermans.
Violențele de la Mitingul Diasporei din 10 august se află în atenția Comisiei Europene care așteaptă rezultatul anchetei, însă Frans Timmermans s-a declarat șocat că protestatarii au fost bătuți.
„Demonstrațiile se anchetează. Să vedem care va fi rezultatul anchetei. Dar imaginile le-am văzut cu toții. Cu toții am văzut imaginile și am văzut mărturiile oamenilor de după. N-ar prea fi oameni pe care să-i definești ca huligani sau oameni care în mod normal ar crea probleme de ordine publică. Au fost protestatari pașnici„, apreciază Timmermans.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene s-a referit și la referendumul pentru familie din România și nu ar dori ca valorile familiei – în care crede – să fie transformate „în argumente pentru a justifica homofobia”.
„Uniunea Europeană nu are competențe pe această temă. Dreptul familiei este de competența statelor membre. Nu cred că cineva din această sală are vreun dubiu față de poziția mea pe acest subiect. Eu cred în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am patru copii, însă nu vreau ca ele să fie transformate în arme sau în argumente pentru a justifica homofobia sau pentru a justifica respingerea altor tipuri de familie. Nu pot eu decide dacă un stat deschide posibilitatea cuplurilor de același sex să se căsătorească”, a declarat Frans Timmermans, care sprijină căsătoria între perseoanele de același sex, țara sa fiind una dintre primele care a legiferat acest lucru.
„Trebuie să fim atenți ca acest lucru nu trebuie folosit pentru a hrăni unii dintre demonii noștri cei mai întunecați – ura față de minoritățile sexuale, încercarea de a readuce femeile în secolele trecute – lucru pe care-l vedem în mai multe țări. Să fim atenți că egalitatea din tratate se aplică tuturor, femeilor și bărbaților, indiferent de orientarea sexuală.”